CERTAT CU FEMEIA MEA – CHAPTER THREE 

 Scoala primara nu e cel mai fericit loc de pe Pamant dupa ce termini gradinita. Ai o diploma care atesta ca ai facut trei grupe si ca ai trecut cu brio bac-ul prescolar. Cui ii mai trebuie ma frate scoala? Haide in parc. Arunca-mi o minge ca la caini si eu ti-o aduc inapoi. Nu? Bine tati du-ma la nenorocita aia de scoala. Nu a trebuit sa-i spun de doua ori desi am o vaga presimtire ca tot la scoala urma sa aterizez. Am ajuns in renumitul careu din curtea scolii de care m-am ferit intreaga vara.Ganditi-va ca parintii plangeau pe capete si plozii langa ei spuneau „Lasa bre ca va fi bine. Sunt niste bastonase si trei cifre, ce te consumi asa?” 

Clasa I-a A era prima si incepusera sa se stranga cativa rataciti pe acolo. Ma gandeam ca din clasa „A” fac parte numai elitele si aia clar nu aveau infatisare de inteligenti. Bineinteles ca eram o clasa de smecheri super mega bazati despre care se scriu manele de victorie si cand iesim pe holuri, toti se lipesc de pereti. Cu o mica precizare. Singura care se incadra in toate SF-urile spuse mai sus era Silvia Georgescu. 

Silvia Georgescu a fost si inca este geniul care ne-a ajutat pe noi cretinii sa ajungem oameni. Era atat de sclipitoare, incat facea bastonase cu dreapta, si cu stanga numara banii bancii nationale.  Nu aveai ce sa ii reprosezi tipei. Pur si simplu se vedea ca are un talent innascut spre invatatura. Totusi, sa nu va imaginati ca era o Betty cea Urata. Arata bine blondina si avea o inocenta anume a ei de te scotea din papuci. 

*Stati linistiti, nu ma uitam la Silvia in felul la care va ganditi voi. Viata in jurul femeii nu are mereu conotatii relationale.*

Trebuia mereu sa tin pasul cu ea la orice pentru ca exemplul Silvia ne era bagat pe gat de catre orice fiinta vie. Silvia-n sus Silvia-n jos. Tata ma ameninta ca imi va pune poster cu ea in camera daca nu invat bine. Si il credeam in stare pe atunci. Cat de tare puteam sa o dispretuiesc pe fata asta! Cu tot cu perfectiunea ei! Pana cand .. 

Pana cand am primit undeva la mijloc de clasa a III-a invitatie la faimoasa nunta a fetei dnei invatatoare. Ce Doamne iarta-ma fac acum? Doar nu m-oi duce sa le arat oamenilor schemele mele de Animal X la nunta. In scurt timp, destinul ma-sii isi face simtita prezenta. O baga la inaintare pe Silvia, sa imi transmita ca de abia asteapta sa rupem scena cu o brasoveanca, apoi cu un vals lent. Pai Brasovul stiu unde e draga mea, Vals o fi si el pe langa. Chestia e ca nici viitoarea mireasa, nici viitorul mire nu erau de pe acolo. Foarte ciudat. Ajung acasa si-mi intreb batranii.

-Ce e dom’le ala vals? 

-Valsul este expresia iubirii pe ritmuri lente, Dimisor. 

-Pe romaneste te rog mami. 

-E o bataiala pe dans in care iti tii in brate gagica fraiere. 

-Saru’mana tati, macar tu nu vorbesti limbi straine ca si altii de fata *cough cough*.

-Nick, pune melodia noastra te rog si hai sa ii aratam cum se face. 

-Ai uitat ca mi-ai aruncat CD-ul cu BUG Mafia pentru ca e prea vulgar pentru copil? Acolo era si melodia noastra. 

-Noroc cu mine, am melodia in format polifonic pe NOKIA. Vad ca Dimi te mosteneste pe tine. 

*Tot vina lui tata era pentru acel CD aruncat de ea.*

Glumele proaste ca glumele proaste dar cand au inceput batranii sa danseze, pana si muzica de la Nokia se auzea HD. Nu ii vazusem niciodata sa danseze, dar mama avea dreptate. Era expresia iubirii pe ritmuri lente. Lente pentru ca se oprea telefonul constant. 

Cand s-a plictisit tata de prea multe artificii sentimentale, m-a luat mama si m-a pus pe picioarele ei, apoi m-a dat jos. Uitase ca purtam amandoi 39 la picior, desi eu eram in clasa a III-a. Prinsesem baza din reprezentatie, mama nu a mai avut multe de precizat. Pampampaaam!! Silvia, sa vezi ce te scoleste Dimi in ale valsului pfoaaaaiii. Sa vii si tu sa iei lectii Mihai Petre. 

La nunta, a fost fenomenal. Mama si tata erau superbi impreuna. Gesturi, politeturi, tandrete, impresie buna facuta tuturor. Ce sa mai, totul lapte si miere in privinta familiei Rasty. Dar acum era randul domnisorului sa faca show. Dupa dansul mirilor, incepea valsul. 

Baiatul, tare pe pozitii, isi ia atitudinea giorno, se duce la Silvia, o invita la dans. Aceasta accepta timid, iar noi doi de mana mergem pe ring. Valsul a fost poezie in miscare! Nu am calcat-o pe picioare, toti barbatii imi faceau semnul de „Bravo ba golanule!”, Mihai Petre lua lectii si Silvia era topita. Valsul a fost un adevarat succes! 
Ca si o mica precizare post-vals, batranii au uitat sa ma invete si brasoveanca. *Face-palm*
*Uite cum am invatat sa fiu barbatel, sa valsez si sa o uimesc tocmai pe fetita perfecta in orice. Multumesc Silvia, ne revedem in povestire undeva prin scoala gimnaziala. In jurul tau o sa mai dau cateva ture.*

Au urmat cateva luni de liniste. Nici macar la Botosani nu s-au intamplat mari chestii. Desi eram maricel si ma plimbam prin cartier cum voiau muschii mei, Mica se mutase iar Irina a disparut complet din peisaj. Cand a intrebat-o mamaie pe tanti Ana ce mai face Irina, a rectionat de parca ii daduse fatality. Cu o vointa de fier si 2 HP la viata, ne-a zis „Irina a plecat pă Italia cu parintii ei”. Teoria conspiratiei spune ca Irina inca e pă Italia. Cu Mica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s